Vânzarea funcţiilor în Moldova a devenit „sport naţional” | Moldova | Deutsche Welle | 29.04.2011
Până acum, Moldova a îndeplinit o singură sarcină din cele 41 incluse în Planul de Acţiuni semnat cu UE, iar peste două săptămâni Chişinăul trebuie să prezinte Parlamentului European primul raport de progres. Oficiali europeni de diferit rang au atenţionat deja de mai multe ori autorităţile că Moldova ar putea ieşi din atenţia Uniunii Europene dacă procesul de reforme va fi obstrucţionat.
„În Republica Moldova cel mai mare business este vânzarea funcţiilor”. Declaraţia aparţine ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, din perioada actualei alianţe de guvernare, care a renunţat la această funcţie şi a părăsit Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat, deoarece nu i s-a permis să reformeze justiţia prin metode dure. Acum deţine una din funcţiile de judecător la Curtea Constituţională şi a devenit cunoscut ca un adept al terapiei de şoc aplicate în Georgia de preşedintele Mihail Saakaşvili.
„Acea persoană care a venit în fruntea Georgiei, preşedintele Saakaşvili, a tăiat în carne vie. El nu a ezitat să facă reforme foarte dureroase. Nu este hoţ şi în jurul lui nu sunt hoţi. Iată de ce s-a reuşit. Eu cred că noi avem nevoie în Moldova de ceva similar – când în fruntea ţării, liderul naţional nu ar fi hoţ şi nu ar fi venit la putere ca să-şi umple buzunarele cu bani. Şi atunci o să vedeţi că şi aici, în jumătate de an, poţi face ceea ce au făcut georgienii. Nu este nimic complicat! Dar atunci când şeful vinde funcţii..., cel care cumpără funcţii ce face? Pentru ce dă banul? Ca să-i scoată din alţii şi să-i transmită şefului. Sistemul acesta funcţionează acum în Moldova. Toată lumea vorbeşte despre el. Acesta a devenit sport naţional! Este cel mai mare business! Odată la 4 ani (după alegeri – n.n.) se deschide licitaţia funcţiilor – începând de la cele mai înalte şi terminând cu funcţia de pădurar. Evident că un asemenea sistem nu are cum să dea rezultate georgiene. Saakaşvili, în 6 luni de zile, a rezolvat problema corupţiei în poliţie şi în alte 6 luni a băgat la puşcărie toţi hoţii. Fără nici un fel de discuţii. Nu a ţinut cont de cine cu cine-i cumetru sau care dă şpagă şi care nu”.
Alexandru Tănase susţine că, de fapt, după revoluţia tinerilor din 7 aprilie 2009, care a condus la debarcarea regimului comunist de la putere, în Moldova nu s-a produs o schimbare de substanţă: „Unicul progres semnificativ pe care l-am sesizat ţine de libertatea de expresie”.
Recent, în cadrul unei conferinţe internaţionale dedicată reformei structurilor de forţă, ministrul moldovean de Interne, Alexei Roibu, a declarat că Moldova va urma soluţia georgiană prin demiterea întregului efectiv al poliţiei. „M-am bucurat să-i revăd pe reprezentanţii Georgiei. Am vizitat această ţară şi am văzut nişte reforme care au mirat şi continuă să mire lumea prin ceea ce fac ei. Sperăm şi noi că vom avea succes”.
Totuşi, deocamdată, la modul practic, în Ministerul de Interne al Republicii Moldova totul rămâne pe vechi, inclusiv structura ministerului moştenită de la miliţia sovietică.
La conferinţa internaţională care s-a desfăşurat la Chişinău, rectorul Academiei de poliţie din Georgia, Khatia Dekanoidze, a sugerat oficialilor moldoveni trei direcţii de reformare a MAI: „Primul angajament trebuie să fie intoleranţa faţă de corupţie atât în sistemul judiciar, cât şi în poliţie. Al doilea – intoleranţa faţă de crima organizată şi al treilea angajament ţine de reforma structurală”.
Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle, Chişinău
Redactor: Medana Weident
