Reprezentantul special al Germaniei pentru problema transnistreană Patricia Flor s-a întâlnit la Tiraspol cu liderul transnistrean Igor Smirnov şi i-a spus că regiunea separatistă “nu este şi nici nu va fi recunoscută vreodată pe plan internaţional”.
“Administraţiei de la Tiraspol nu-i rămâne decât să accepte această stare de fapt”, i-a transmis lui Smirnov oficialul german, care este emisar al Ministerului german de Externe pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală.
Oficialul german la Tiraspol a vrut să convingă partea transnistreană de necesitatea reluării tratativelor oficiale cu Chişinăul, ceea ce, în opinia sa, “ar permite soluţionarea problemelor cu care se confruntă oamenii de rând”.
În replică, Igor Smirnov a spus că “dialogul oficial dintre Chişinău şi Tiraspol, întrerupt în februarie 2006, poate fi purtat exclusiv de pe poziţii egale şi fără exercitarea de presiune asupra uneia dintre părţi”.
Ca urmare a incidentului de la Corjova, când primarul localităţii, Valeriu Mitu, şi consilierul său Iurie Coţofană au fost reţinuţi de miliţia transnistreană, delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control şi-a încetat participarea, până la eliberarea celor doi funcţionari ai administraţiei locale. În plus, Chişinăul solicită scuze de la administraţia separatistă, pentru profanarea simbolurilor de stat ale Republicii Moldova. Joi, membrii Uniunii Naţionale a Veteranilor Războiului pentru Independenţă au protestat în faţa ambasadei Rusiei la Chişinău, cerând eliberarea celor doi.
La 4 martie, vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Eugen Carpov, s-a întâlnit cu ministrul transnistrean al Afacerilor Externe, Vladimir Iastrebceak. Oficialul moldovean a cerut eliberarea primarului şi consilierului de la Corjova, dar şi a altor doi cetăţeni moldoveni, Ernest Vărdănean şi Ilie Cazac, condamnaţi de o instanţă de la Tiraspol la 15 şi, respectiv, 14 ani de închisoare, pentru “înaltă trădare”. Reprezentantul Tiraspolului a declarat că problema nu va fi soluţionată imediat, deoarece, potrivit acestuia, “pentru a lua decizii comune trebuie să conlucrăm – nu să admitem provocări”.
Vizitele efectuate de Catherine Ashton la Chişinău şi Patricia Flor la Tiraspol au coincis cu plecarea preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, la Strasbourg, unde s-au purtat discuţii privind depăşirea crizei politice din Republica Moldova, prin alegerea şefului statului.
Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a menţionat că alegerea preşedintelui este crucială pentru continuarea reformelor şi trecerea la etapa de postmonitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei. La rândul său, preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, a afirmat că reforma judiciară este primul examen al actualei guvernări de la Chişinău.
La 11 martie este programată vizita la Chişinău a vicepreşedintelui american, Joseph Biden. Referitor la aceasta, liderul transnistrean Igor Smirnov a convocat, la 25 februarie, într-o şedinţă închisă, toţi directorii serviciilor de securitate, cărora le-ar fi spus că Biden vine în Republica Moldova ca “să tragă hotarul pe Nistru”.
Sursa: MEDIAFAX
“Administraţiei de la Tiraspol nu-i rămâne decât să accepte această stare de fapt”, i-a transmis lui Smirnov oficialul german, care este emisar al Ministerului german de Externe pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală.
Oficialul german la Tiraspol a vrut să convingă partea transnistreană de necesitatea reluării tratativelor oficiale cu Chişinăul, ceea ce, în opinia sa, “ar permite soluţionarea problemelor cu care se confruntă oamenii de rând”.
În replică, Igor Smirnov a spus că “dialogul oficial dintre Chişinău şi Tiraspol, întrerupt în februarie 2006, poate fi purtat exclusiv de pe poziţii egale şi fără exercitarea de presiune asupra uneia dintre părţi”.
Ca urmare a incidentului de la Corjova, când primarul localităţii, Valeriu Mitu, şi consilierul său Iurie Coţofană au fost reţinuţi de miliţia transnistreană, delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control şi-a încetat participarea, până la eliberarea celor doi funcţionari ai administraţiei locale. În plus, Chişinăul solicită scuze de la administraţia separatistă, pentru profanarea simbolurilor de stat ale Republicii Moldova. Joi, membrii Uniunii Naţionale a Veteranilor Războiului pentru Independenţă au protestat în faţa ambasadei Rusiei la Chişinău, cerând eliberarea celor doi.
La 4 martie, vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Eugen Carpov, s-a întâlnit cu ministrul transnistrean al Afacerilor Externe, Vladimir Iastrebceak. Oficialul moldovean a cerut eliberarea primarului şi consilierului de la Corjova, dar şi a altor doi cetăţeni moldoveni, Ernest Vărdănean şi Ilie Cazac, condamnaţi de o instanţă de la Tiraspol la 15 şi, respectiv, 14 ani de închisoare, pentru “înaltă trădare”. Reprezentantul Tiraspolului a declarat că problema nu va fi soluţionată imediat, deoarece, potrivit acestuia, “pentru a lua decizii comune trebuie să conlucrăm – nu să admitem provocări”.
Vizitele efectuate de Catherine Ashton la Chişinău şi Patricia Flor la Tiraspol au coincis cu plecarea preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, la Strasbourg, unde s-au purtat discuţii privind depăşirea crizei politice din Republica Moldova, prin alegerea şefului statului.
Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a menţionat că alegerea preşedintelui este crucială pentru continuarea reformelor şi trecerea la etapa de postmonitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei. La rândul său, preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, a afirmat că reforma judiciară este primul examen al actualei guvernări de la Chişinău.
La 11 martie este programată vizita la Chişinău a vicepreşedintelui american, Joseph Biden. Referitor la aceasta, liderul transnistrean Igor Smirnov a convocat, la 25 februarie, într-o şedinţă închisă, toţi directorii serviciilor de securitate, cărora le-ar fi spus că Biden vine în Republica Moldova ca “să tragă hotarul pe Nistru”.
