 Foto: imageshack.us |
La două ore spre est de Chișinău, trecând printr-un peisaj neinspirat de coline ondulate și sate dărăpănate, ajungi la un post de frontieră decorat cu stema Republicii Moldovenești Nistrene, cu o stea roşie în partea superioară. Așa descrie începutul călătoriei sale în Transnistria editorialistul de la ziarul britanic, Financial Times, Thomas Escritt.
"După completarea formularelor necesare şi verificarea paşaportului, ajungi într-o lume obscură și nelegiuită, neprotejată de vre-o ambasadă. Este Transnistria - nici ţară, nici provincie. Este o zonă a unui fus orar deformat, decorată cu statuile lui Lenin, un refugiu pentru traficul de fiinţe umane, comerț cu arme şi tot felul de alte fărădelegi", povestește editorialistul.
Potrivit lui Escritt, "o regiune mereu provincială, un colţ de limbă rusă într-o Moldovă vorbitoare de limbă română, acest mic teritoriu, nu a avut nici timp, nici resurse pentru a obține caracteristicile cel puțin firave ale unui stat".
Incertitudinea politică oferă oportunităţi deosebite pentru a face o avere, dar ca s-o păstrezi ai nevoie de stabilitate. În pofida independenţei proclamată cu voce tare, Transnistria este văzută de toată lume ca parte a Republicii Moldova.
"Cu un produs intern brut de doar 1.500 de dolari per persoană, jumătate din cel al Republicii Moldova, celei mai sărace ţări din Europa, Transnistria cu disperare are nevoie de schimbări. Schimbarea va da un impuls pozitiv, însă se pare că perioada de 20 de ani de îngheț a acestei regiuni se apropie de sfârşit", conchide autorul articolului.
