„Prima casă” - o ipotecă cu caracter social
Dorin Chirtoacă
04.10.2010
Primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă: „Vrem să facem o legătură între bănci, cetăţeni şi agenţii economici din domeniul construcţiilor”.
Cât de accesibil poate deveni un apartament pentru familiile tinere acum că, din această zi de luni, începe practic realizarea programului municipal „Prima casă”. Primarul general al municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă va fi interlocutorul nostru din această dimineaţă.
Europa Liberă: Dle Primar, familiile tinere oarecum mai înstărite pot începe de astăzi să depună dosarele la preturi pentru a putea intra în programul „Prima casă”. Haideţi pentru început să ne lămurim pe scurt ce intenţii bune pavează drumul de la acest proiect spre primul apartament pe care l-ar putea primi o familie tânără din capitală?
Dorin Chirtoacă: E-adevărat, de astăzi preturile de sector pot primi dosare de la locuitorii municipiului care vor să aplice la programul Prima casa. Doar că e prea mult spus familiile înstărite pentru că un venit de 4 mii de lei, 5 mii, 6 mii de lei noi îl catalogăm ca un venit totuşi mic sau în cel mai bun caz mediu, dar suficient pentru a putea participa în cadrul programului. Programul se doreşte a fi un parteneriat, dacă doruiţi, tripartid pentru oamenii care au nevoie de apartamente şi în acelaşi timp dispun de un venit anumit în acest sens, băncile care pot finanţa, credita construcţia de blocuri locative şi primăria care vine să garanteze dacă doriţi această relaţie dintre bănci şi cetăţeni care în mod normal într-un stat cu mai puţine probleme ar fi putut fi făcută pe piaţa liberă, în mod natural, fără intervenţia unei autorităţi.
Europa Liberă: Dle. Primar, spuneţi că ar fi cam exagerat atunci cînd spunem familiile tinere mai înstărite, dar totuşi multe din famiile tinere ar fi fericite să aibă chiar şi acest venit. Atunci cînd s-a pus temelia acestui proiect, s-au făcut cumva analize statistice cam cîte familii ar putea beneficia de pe urma acestei intenţii foarte bune sau abia urmează să se stabilească?
Dorin Chirtoacă: Noi aşteptăm să vedem cum va reaţiona socitatea la acest proiect pentru că datele statistice la noi nu întotdeauna confirmă realitatea. Noi ştim că foarte mulţi oameni au şi venituri care nu neapărat se regăsesc în cifrele statistice. E adevărat că ar fi bine ca să poată participa mai mulţi, dar deocamdată prea puţini pot accesa credite la băncile comerciale. Haideţi să facem o comparaţie: un credit la o bancă din municipiul Chişinău are o durată de 10-15 ani, cu o rată a dobînzii de 15-17 la sută, ceea ce înseamnă o rată lunară de 7,8,9,10 mii de lei. Dacă rata ajunge la un asemenea nivel, atunci venitul trebuie să fie de două ori mai mare, adică venitul trebuie să ajungă la 14,15,16 mii de lei pe lună şi atunci chiar aproape nimeni nu poate să-şi permită să poată accesa o astfel de casă.
Europa Liberă: Apropo, ce bănci care în mod obişnuit până acum au acordat şi acordă credite cu o dobândă la care ar rezista doar cei care şi-au pus pirostriile cam pe vremea lui Brejnev şi au reuşit să mai agonisească ceva, ce bănci aşadar s-au decis să intre în acest proiect şi ce le face să-şi înjumătăţească câştigul pentru credite atât de ieftine?
Dorin Chirtoacă: Noi suntem în discuţie cu mai multe bănci. Cu trei dintre ele în discuţii avansate. E vorba despre Banca Comercială Română, Modias Bancă şi Moldagroindbanc şi BCR chiar a şi confirmat oferta cu o dobîndă de 9 la sută anual şi un credit cu o durată de la 10 pînă la 30 de ani. De fapt, aici este, dacă doriţi, partea cea mai avantajoasă a acestui proiect. Pentru că lungimea creditului de pînă la 30 de ani şi dobînda de 9 la sută ne duce la o rată lunară de 2 mii o sută de lei în cazul unui credit pentru un apartament cu o cameră şi cu un avans plătit de 30 la sută. Respectiv, 3 mii şi o sută de lei pentru un apartament cu două camere şi cca. 4 mii lei rată lunară pentru un aprtament cu trei camere.
Europa Liberă: Ce fac eu, familie tânără, dle Primar, dacă de exemplu, îmi seacă la un moment dat punga şi nu mai sunt capabil să ţin piept plăţilor pentru apartamentul primit? Garanţia primăriei dată băncii mă salvează sau sunt protejate doar interesele bancherului?
Dorin Chirtoacă: Garanţia primăriei are rostul să salveze, să spunem aşa, proiectul în asemenea cazuri, dar proiectul are şanse de succes doar cînd toată lumea este serioasă în ceea ce face şi respectiv achită pînă la capăt creditul. Bine, tendinţa fiecărui om este să cîştige mai mult şi din acest punct de vedere faţă de ce avem astăzi în condiţiile de procurare a unui apartament, condiţiile propuse de primărie sunt de două-trei ori mai avantajoase decît ceea ce avem la ora actuală. Iar băncile ar risca să participe în acest proiect din următorul motiv – astăzi băncile au lichidităţi de patru miliarde de lei în conturi şi nu prea au unde să investeaască aceşti bani, iar ramura construcţiilor este practic blocată. Este blocată pentru că băncile au creditat direct companiile, iar companiile au pornit mai multe proiecte însă nu s-au axat pe un consumator cu venitrui medii, ci pe unii cu venituri mari. Şi s-a ajuns la o situaţie de criza ca urmare a tot ce s-a întîmplat pe plan mondial. Băncile însă nu mai pot credita companiile de construcţie, pentru că creditele şi aşa sunt foarte mari iar companiile nu sunt solvabile. În acelaşi timp să crediteze cetăţenii cu o dobîndă de 9 la sută anula cu o durată de 30 de ani băncile nu pot de sine stătător pentru că nu este tocmai sigură situaţia din RM. Este un cerc vicios dacă vreţi pe care am dorit să-l spargem prin implicarea credibilităţii unei instituţii – primăria Chişinău, care nu are cum să dispară, care nu are cum să fie lovită de insolvabilitate sau alte fenomene care se întîmplă cu domeniu primvat. Şi astfel, uitîndu-ne la exemple din alte state, am construit un model propriu. Pentru că ce avem aici nu există în mod similar în România sau Ucraina.
Europa Liberă: Dar ce vă face să credeţi că va merge mai bine în RM decît în România, de exemplu, este un loc mai binecuvîntat aici?
Dorin Chirtoacă: Prima casă în România înseamnă de fapt cu totul altceva. Aici de fapt vorbim despre o ipotecă cu caracter social, aş spune, o ipotecă care în mod normal în alte state ar fi trebuit să funcţioneze pe piaţa liberă. În cazul în care ar fi fost mai în regulă, să spunem aşa, procesele economice, politicie, sociale, etc.
Europa Liberă: De ce să nu trăiască tinerii, chiar şi cei care au veniturile prevăzute aici, în nişte locuinţe sociale, cu chirie pînă devin mai solizi?
Dorin Chirtoacă: Pentru a construi locuinţe sociale este nevoie de cu mult mai mulţi bani din partea autorităţilor locale. Noi am construit de exemplu două blocuri locative, dar acestea nu au cum să rezolve problema miilor şi zecilor de mii de oameni care stau în rîndurile de la preturi. Ş-apoi trebuie să promovăm ideea ca omul să-şi dorească să fie proprietar. Este mai sigur pentru cineva atunci cînd astăzi obţine o locuinţă şi după aceea îşi asumă răspunderea să o achite timp de 25-30 de ani. Dar în cazul în care vorbim despre locuinţe sociale, atunci poate dura încă 5-10 ani de zile în care omul este în incertitudine. Bine, trebuie de dezvoltat şi celălalt proiect în paralel, dar aici e o discuţie completamente aparte - sunt o mulţime de hotărîri judecătoreşti, sunt o mulţime de abuzuri, sunt o mulţime de lucruri care nu sunt tocmai în regulă şi atunci riscăm să dăm la oameni speranţe deşarte şi dovadă este că nici în perioada sovietică aceste probleme nu s-au rezolvat şi cu atît mai puţin putem face asta acum.
Europa Liberă: Foarte scurt, dle. Primar, ce le ripostaţi celor care spun că demarînd acum acest proiect, aţi fi declanşat şi o operaţiune cu conotaţie electorală oarecum?
Dorin Chirtoacă: Of, ce să vă spun eu la acest capitol? Ca de fiecare dată, orice nu am face - nu faci nimica,e rău, faci ceva, tot e rău. De fapt, noi avem acum alegeri în fiecare an, aşa că orice am face ar putea fi catalogat ca electoral. Acum doi ani, de exemplu, cînd am introdus compensaţiile pentru agentul termic, individual, ceea ce nu a mai existat în RM şi nu există nicăieri – nici în România, nici în Ucraina – a însemnat rezolvarea problemei, cel puţin parţial, pentru 30 de mii de benefiari din municipiul Chişinău - asta afectează cel puţin 10 la sută din populaţia din Chişinău. Şi oamenii au primit o reducere de 40 la sută a plăţilor pentru căldură. La fel şi aici – este vorba despre programe, despre mecanisme, nu despre ceva ce rezolvă astăzi problema imediat şi ne ajută pe noi în mod esenţial. Dar vrem să facem o legătură nouă între bănci, cetăţeni şi agenţii economici din domeniul construcţiilor. Primăria este singura instituţie care poate face această legătură, nefiind supusă riscurilor de care se teme toată lumea.
Europa Liberă: Domnule Chirtoacă, Vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă şi vă urăm o săptămână pe potriva celor mai bune aşteptări ale Dvs.
Europa Liberă: Dle Primar, familiile tinere oarecum mai înstărite pot începe de astăzi să depună dosarele la preturi pentru a putea intra în programul „Prima casă”. Haideţi pentru început să ne lămurim pe scurt ce intenţii bune pavează drumul de la acest proiect spre primul apartament pe care l-ar putea primi o familie tânără din capitală?
Dorin Chirtoacă: E-adevărat, de astăzi preturile de sector pot primi dosare de la locuitorii municipiului care vor să aplice la programul Prima casa. Doar că e prea mult spus familiile înstărite pentru că un venit de 4 mii de lei, 5 mii, 6 mii de lei noi îl catalogăm ca un venit totuşi mic sau în cel mai bun caz mediu, dar suficient pentru a putea participa în cadrul programului. Programul se doreşte a fi un parteneriat, dacă doruiţi, tripartid pentru oamenii care au nevoie de apartamente şi în acelaşi timp dispun de un venit anumit în acest sens, băncile care pot finanţa, credita construcţia de blocuri locative şi primăria care vine să garanteze dacă doriţi această relaţie dintre bănci şi cetăţeni care în mod normal într-un stat cu mai puţine probleme ar fi putut fi făcută pe piaţa liberă, în mod natural, fără intervenţia unei autorităţi.
Europa Liberă: Dle. Primar, spuneţi că ar fi cam exagerat atunci cînd spunem familiile tinere mai înstărite, dar totuşi multe din famiile tinere ar fi fericite să aibă chiar şi acest venit. Atunci cînd s-a pus temelia acestui proiect, s-au făcut cumva analize statistice cam cîte familii ar putea beneficia de pe urma acestei intenţii foarte bune sau abia urmează să se stabilească?
Dorin Chirtoacă: Noi aşteptăm să vedem cum va reaţiona socitatea la acest proiect pentru că datele statistice la noi nu întotdeauna confirmă realitatea. Noi ştim că foarte mulţi oameni au şi venituri care nu neapărat se regăsesc în cifrele statistice. E adevărat că ar fi bine ca să poată participa mai mulţi, dar deocamdată prea puţini pot accesa credite la băncile comerciale. Haideţi să facem o comparaţie: un credit la o bancă din municipiul Chişinău are o durată de 10-15 ani, cu o rată a dobînzii de 15-17 la sută, ceea ce înseamnă o rată lunară de 7,8,9,10 mii de lei. Dacă rata ajunge la un asemenea nivel, atunci venitul trebuie să fie de două ori mai mare, adică venitul trebuie să ajungă la 14,15,16 mii de lei pe lună şi atunci chiar aproape nimeni nu poate să-şi permită să poată accesa o astfel de casă.
Europa Liberă: Apropo, ce bănci care în mod obişnuit până acum au acordat şi acordă credite cu o dobândă la care ar rezista doar cei care şi-au pus pirostriile cam pe vremea lui Brejnev şi au reuşit să mai agonisească ceva, ce bănci aşadar s-au decis să intre în acest proiect şi ce le face să-şi înjumătăţească câştigul pentru credite atât de ieftine?
Dorin Chirtoacă: Noi suntem în discuţie cu mai multe bănci. Cu trei dintre ele în discuţii avansate. E vorba despre Banca Comercială Română, Modias Bancă şi Moldagroindbanc şi BCR chiar a şi confirmat oferta cu o dobîndă de 9 la sută anual şi un credit cu o durată de la 10 pînă la 30 de ani. De fapt, aici este, dacă doriţi, partea cea mai avantajoasă a acestui proiect. Pentru că lungimea creditului de pînă la 30 de ani şi dobînda de 9 la sută ne duce la o rată lunară de 2 mii o sută de lei în cazul unui credit pentru un apartament cu o cameră şi cu un avans plătit de 30 la sută. Respectiv, 3 mii şi o sută de lei pentru un apartament cu două camere şi cca. 4 mii lei rată lunară pentru un aprtament cu trei camere.
Europa Liberă: Ce fac eu, familie tânără, dle Primar, dacă de exemplu, îmi seacă la un moment dat punga şi nu mai sunt capabil să ţin piept plăţilor pentru apartamentul primit? Garanţia primăriei dată băncii mă salvează sau sunt protejate doar interesele bancherului?
Dorin Chirtoacă: Garanţia primăriei are rostul să salveze, să spunem aşa, proiectul în asemenea cazuri, dar proiectul are şanse de succes doar cînd toată lumea este serioasă în ceea ce face şi respectiv achită pînă la capăt creditul. Bine, tendinţa fiecărui om este să cîştige mai mult şi din acest punct de vedere faţă de ce avem astăzi în condiţiile de procurare a unui apartament, condiţiile propuse de primărie sunt de două-trei ori mai avantajoase decît ceea ce avem la ora actuală. Iar băncile ar risca să participe în acest proiect din următorul motiv – astăzi băncile au lichidităţi de patru miliarde de lei în conturi şi nu prea au unde să investeaască aceşti bani, iar ramura construcţiilor este practic blocată. Este blocată pentru că băncile au creditat direct companiile, iar companiile au pornit mai multe proiecte însă nu s-au axat pe un consumator cu venitrui medii, ci pe unii cu venituri mari. Şi s-a ajuns la o situaţie de criza ca urmare a tot ce s-a întîmplat pe plan mondial. Băncile însă nu mai pot credita companiile de construcţie, pentru că creditele şi aşa sunt foarte mari iar companiile nu sunt solvabile. În acelaşi timp să crediteze cetăţenii cu o dobîndă de 9 la sută anula cu o durată de 30 de ani băncile nu pot de sine stătător pentru că nu este tocmai sigură situaţia din RM. Este un cerc vicios dacă vreţi pe care am dorit să-l spargem prin implicarea credibilităţii unei instituţii – primăria Chişinău, care nu are cum să dispară, care nu are cum să fie lovită de insolvabilitate sau alte fenomene care se întîmplă cu domeniu primvat. Şi astfel, uitîndu-ne la exemple din alte state, am construit un model propriu. Pentru că ce avem aici nu există în mod similar în România sau Ucraina.
Europa Liberă: Dar ce vă face să credeţi că va merge mai bine în RM decît în România, de exemplu, este un loc mai binecuvîntat aici?
Dorin Chirtoacă: Prima casă în România înseamnă de fapt cu totul altceva. Aici de fapt vorbim despre o ipotecă cu caracter social, aş spune, o ipotecă care în mod normal în alte state ar fi trebuit să funcţioneze pe piaţa liberă. În cazul în care ar fi fost mai în regulă, să spunem aşa, procesele economice, politicie, sociale, etc.
Europa Liberă: De ce să nu trăiască tinerii, chiar şi cei care au veniturile prevăzute aici, în nişte locuinţe sociale, cu chirie pînă devin mai solizi?
Dorin Chirtoacă: Pentru a construi locuinţe sociale este nevoie de cu mult mai mulţi bani din partea autorităţilor locale. Noi am construit de exemplu două blocuri locative, dar acestea nu au cum să rezolve problema miilor şi zecilor de mii de oameni care stau în rîndurile de la preturi. Ş-apoi trebuie să promovăm ideea ca omul să-şi dorească să fie proprietar. Este mai sigur pentru cineva atunci cînd astăzi obţine o locuinţă şi după aceea îşi asumă răspunderea să o achite timp de 25-30 de ani. Dar în cazul în care vorbim despre locuinţe sociale, atunci poate dura încă 5-10 ani de zile în care omul este în incertitudine. Bine, trebuie de dezvoltat şi celălalt proiect în paralel, dar aici e o discuţie completamente aparte - sunt o mulţime de hotărîri judecătoreşti, sunt o mulţime de abuzuri, sunt o mulţime de lucruri care nu sunt tocmai în regulă şi atunci riscăm să dăm la oameni speranţe deşarte şi dovadă este că nici în perioada sovietică aceste probleme nu s-au rezolvat şi cu atît mai puţin putem face asta acum.
Europa Liberă: Foarte scurt, dle. Primar, ce le ripostaţi celor care spun că demarînd acum acest proiect, aţi fi declanşat şi o operaţiune cu conotaţie electorală oarecum?
Dorin Chirtoacă: Of, ce să vă spun eu la acest capitol? Ca de fiecare dată, orice nu am face - nu faci nimica,e rău, faci ceva, tot e rău. De fapt, noi avem acum alegeri în fiecare an, aşa că orice am face ar putea fi catalogat ca electoral. Acum doi ani, de exemplu, cînd am introdus compensaţiile pentru agentul termic, individual, ceea ce nu a mai existat în RM şi nu există nicăieri – nici în România, nici în Ucraina – a însemnat rezolvarea problemei, cel puţin parţial, pentru 30 de mii de benefiari din municipiul Chişinău - asta afectează cel puţin 10 la sută din populaţia din Chişinău. Şi oamenii au primit o reducere de 40 la sută a plăţilor pentru căldură. La fel şi aici – este vorba despre programe, despre mecanisme, nu despre ceva ce rezolvă astăzi problema imediat şi ne ajută pe noi în mod esenţial. Dar vrem să facem o legătură nouă între bănci, cetăţeni şi agenţii economici din domeniul construcţiilor. Primăria este singura instituţie care poate face această legătură, nefiind supusă riscurilor de care se teme toată lumea.
Europa Liberă: Domnule Chirtoacă, Vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă şi vă urăm o săptămână pe potriva celor mai bune aşteptări ale Dvs.
