01.07.2011
Alex Oprunenco: „Precum cunoașteți, nu e un Acord simplu, e un Acord de Liber Schimb Comprehensiv și Aprofundat, ceea ce înseamnă că el acoperă nu doar comerțul liber cu mărfuri, dar și comerțul liber cu servicii, și implică și adoptarea acquis-ul comunitar în anumite sectoare.
Practic, în majoritatea sectoarelor economice din Republica Moldova, va avea loc o reformă instituțională foarte comprehensivă. Efectul de lungă durată care este așteptat în urma implementării acestor reforme este un potențial de creștere si de modernizare pentru o economie mai mare.
În ce privește efectele directe pentru cetățeni, în primul rând e vorba de un flux de mărfuri din UE de calitate superioară și, posibil, prețuri mai reduse ca urmare a reducerii barierelor tarifare care există în Republica Moldova față de mărfurile europene, dar și armonizarea cadrului de standarde și regulator între UE și Moldova, ceea ce iarăși implică reducerea unor costuri administrative, care oricum sunt incluse și în prețul pe care-l plătesc cetățenii.
Pe de altă parte, accesul liber la majoritatea serviciilor care sunt prestate de către companiile europene și care vor avea acces nestingherit la piața Republicii Moldova, va duce la reducerea prețurilor pentru aceste servicii. Exemplul cel mai elocvent ar fi deschiderea pieței serviciilor avia sau alte servicii de transport în Moldova față de competitorii din Europa, ceea ce în mod normal ar trebui să ducă la reducerea costurilor, cheltuielilor pentru consumatorii din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Oprunenco, dar pe de alta parte cât de pregătită este economia moldovenească să profite de această deschidere?
Alex Oprunenco: „Este o problemă destul de serioasă în acest sens. Mai multe sectoare, în principiu, sunt pregătite. Economia moldovenească nu este foarte complexă, să spunem așa. Există unele sectoare foarte sensibile, care sunt protejate fie de tarife mai mari, fie de anumite bariere non-tarifare. Evident, acestea vor putea fi lovite, și aici guvernul trebuie să vadă cât de competitive ele sunt să reziste presiunilor. Posibil că unele nici nu merită menținute în Republica Moldova. Într-un fel, toți cetățenii mențin aceste sectoare prin taxe mai mari sau prin tarife mai mari. Altele vor putea deveni competitive în timp, în sensul acesta ele trebuie susținute de guvern.
Guvernul trebuie să negocieze perioada de tranziție pentru adaptarea întreprinderilor din aceste sectoare, dar pentru aceasta trebuie sa înteleagă, să aibă o imagine foarte clară, unde sunt avantajele competitive ale Republicii Moldova în domeniul servicii si export de mărfuri sau import de mărfuri, și de văzut ce merită și ce nu merită de protejat, adică să aibă poziții de negociere foarte clare.
Pe de alta parte, știm că există un plan de acțiuni care se bazează pe recomandările Comisiei Europene în ceea ce privește pregărirea Moldovei pentru aceste negocieri. Acest plan de acțiuni abia a început să fie implementat la începutul anului 2011, și prevede o perioada de până la 2015, în mod clar Moldova nu a reușit să implementeze toate aceste recomandări, cu atât mai mult că are o istorie destul de proastă de implementare a acestor recomandări. Multe din ele se trasează încă din planul de acțiuni UE-Moldova încheiat în 2005.
Guvernul trebuie sa aibă o abordare mult mai seriosă asupra acestor probleme, care sunt destul de înrădăcinate
atât in economie, cât și în dimensiunea instituțională. Noi întotdeauna avem birocrația bine pregătită, avem interese speciale în economie, multe reforme implică costuri esențiale și nu avem nici echipament, nici resurse financiare, nici capital uman necesar să implementăm aceste recomandări. Nemaivorbind de faptul că încheierea Acordului de liber schimb prevede și includerea zonei transnistrene, care este în continuare în domeniul aceste de impact politic, de negocieri permanent blocate și așa mai departe, și nu este foarte clar cum va fi soluționată și problema transnistreană în cadrul Acordului de liber schimb.”
Europa Liberă: Vroiam chiar să vă întreb, va putea oare un astfel de acord sa fie negociat fără implicarea Transnistriei?
Alex Oprunenco: „În principiu nu, pentru că el vizează întreg teritoriul Republicii Moldova, recomandările Comisiei vizează și partea transnistreană. Mie nu imi este foarte clar ce implicații ar avea inchiderea teritoriului Republicii Moldova față de Transnistria. Actualmente companiile din Transnistria beneficiază de preferințele comerciale autonome, în mod formal sau non-formal granicerii sau vameșii din Republica Moldova, fără uniforme, ajung în Transnistra ca să testeze și să certifice anumite lucruri. Dar, în continuare, nu e vorba doar de reguli de regiune.
În continuare va fi vorba și de demontarea tarifelor și de partea transnistreană. Lucrul ăsta nu mai poate fi făcut neformal și trebuie inclusă in mod formal și partea transnistreană în aceste negocieri. Din câte știu, Ministerul Economiei a încercat să atragă reprezentanții Transnistrei să participe macar ca observatori la aceste negocieri, dar, din cate cunosc, fără mare succes. În mod cert și companiile din Transnistria sunt interesate de acest acord, pentru că eu cred ca vreo jumătate din exporturile Transnistriei ajung pe piața UE.”
Europa Liberă: Sunt experți care spun că producătorii s-ar putea împotmoli nu la adaptarea la standardele europene ci mai curând la implementarea acestora, pentru că nu ar avea specialiști bine pregătiți. Împărtășiți aceeași opinie?
Alex Oprunenco: „Absolut, îndeosebi în domeniul agro-alimentar problemele sunt foarte mari, pentru că atunci când ziceam de costuri și capital uman, bineînțeles aveam în vedere nu doar sectorul public dar și privat. Vă dați seama, acquis-ul agro-alimentar este extrem de complex. În România mai mult de jumătate de agrofirme au părăsit business-ul, n-au putut să le implementeze, asta în România unde subsidiile pentru implementarea acestor standarde au fost mult mai mari, adica asistența pre-accedere a fost foarte mare.
În Republica Moldova deocamdată nu este vorba de asemenea asistență. Este nevoie de un dialog mult mai deschis și mai transparent între guvern și business în acest sens. Avem semnale de la companii private, îndeosebi din domeniul agro-alimentar, că există probleme foarte mari, deci nu există comunicare, nu există voința de a înțelege, de a recunoaște că costurile pe care au să le suporte aceste companii sunt foarte mari și fizic nu pot să le suporte pentru că nu au aceste resurse financiare.”
Europa Liberă: În opinia dumneavoastră cât ar putea dura negocierile?
Alex Oprunenco: „Uitati-vă, Ucraina negociază deja de mai mult de trei ani, dar a început aceste negocieri fără să aibă recomandările din partea UE, acest plan de acțiuni pentru a începe negocierile. Dacă Moldova începe negocierile chiar acum, dar în sens politic trebuie să înțelegem că asta este într-un fel logic, pentru că acum Polonia va deține președinția UE și asta este o portiță de oportunitate pentru Republica Moldova ca să se ancoreze pe pârtia asta de integrare europeană. Pe urmă vor urma președințiile Ciprului și Danemarcii și evident că aceste țări vor avea mai puțină înțelegere față de necesitățile Moldovei.
Dar, pe de altă parte, este esențial să venim pregătiți, să nu tergiversăm acest proces așa ca în cazul Ucrainei. Temerea mea este că nu există această înțelegere, deci vrem să începem negocierile, dar nu ne dăm seama că oricum nu vom putea incheia acest acord pâna nu vom îndeplini toate recomandările Comisiei Europene, există interese și cerințe foarte stricte. Nu trebuie să uităm nici de interesele locale care există, trebuie să abordam în mod serios aceste lucruri. Nu putem avea aceeași atitudine ca și în timpul guvernării comuniste din 2005 până în 2008 cu planul de acțiuni UE-Republica Moldova.”
